Noi nu suntem nebuni!

Noi nu suntem nebuni!

Noi suntem doar cum ne aleargă pasul,

Născuți din lumi fugite altfel dintre lumi,

Trăiți în alt cadran decat ne știe ceasul,

Noi nu suntem nebuni…

Noi suntem doar cum ne furăm îmbrățișari în taină,

Lipsindu-ne de dimineți grăbite-n vânt de spaimă

Și-n plâns de rai și bucurii mărunte,

Ne suntem zăpăciți de-atâtea despărțiri nevrute,

Nu noi suntem nebuni…

Ne suntem doar cum (știm că) voi nu ne-nțelegeți…

Cum inimi de copac ne zbat în suflete, nu-n pleoape

Și ni se-ascund tiptile, cum (știm că) nu pricepeți

Pe glezne…și-n vârf de cercuri pășite chicotind, pe ape…

(Eu știu că-n lumea mea pădurea mea e coaptă-n freamăt de citit în frunze,

Căci, pare-mi-se, că mi-e viața toată, În lumi țesute-n versuri… si pe pânze…)

Noi nu suntem nebuni…

Noi suntem doar cum ne culegem o culoare

Și cum pictăm din ea curajul si portița de scăpare,

Cum ne-adunăm din vânt și din pământ ne pasă,

Cum știm să colorăm când alții nu ne lasă…

Nu noi suntem nebuni…