
din vorbe iubirea nu-i
Iubirea nu-i făcută ca să rouă
A scâncet și-ndoială de lumină,
Căci, ea e proprie, prin stele,
Să muste-a galaxie de senină…
Iubirea nu-i căușul spart, din palmă,
Nici mima furiilor de putere,
Ci ea e rod de blând, moluță, calmă,
Nu e putere de mizere…
Iubirea nu-i cuvântul spus pe fugă
Și când îți numeri îndoielile din suflet,
Căci, e puterea ce alungă
Minciunile păstrate-n pântec.
Iubirea nu-i făptura dezbrăcată
Și îmbrăcată pe o fugă,
Sau doar o poză deșănțată
A unui rol de miniatură…
Iubirea e cuprinsul dintre inimi
Și necuprins de-mbrățișări
Nu e o vorbă cufundată-n adâncimi
De plâns, regrete, cerereri de iertări…

